Casnicia perfecta

     Este ceea ce ne dorim si cautam cu ardoare toti. Inca din copilarie ne cream modele despre cum ar trebui sa fie vazand la parintii nostrii sau la alte cupluri din jur si crestem cu o anumita imagine despre familie, despre cum ar trebui sa fie partenerul, ce sa faca, ce sa nu faca si cum ar trebui sa ne simtim noi in relatia de cuplu. Toate relatiile de cuplu din viata de matur se vor structura in linii mari dupa aceste modele pe care noi ni le-am asimilat in copilarie admirand cuplurile sau poate dimpotriva, spunandu-ne ca noi niciodata nu o sa fim asa. Ceea ce uitam sa vedem insa este ca aceste modele nu sunt bazate pe nevoile si dorintele noastre din prezent, ci pe o imagine care atunci parea frumoasa… Si de cele mai multe ori asteptam de la partener sa fie cum ne imaginam noi ca ar trebui sa fie fara sa ne uitam insa la ceea ce avem in realitate, la cine este partenerul nostru in mod concret.

     Ce inseamna casnicia perfecta? Pentru fiecare dintre noi arata altfel. Pentru unii inseamna intelegere si suport emotional si financiar, pentru altii inseamna iubire neconditionata, pentru altii inseamna securizare si impartasire sau poate toate la un loc. Este destul de greu pentru o persoana aflata intr-o relatie de casatorie sa ofere toate acestea in acelasi timp, pe termen lung. Si totusi asteptam de la partenerii nostrii sa faca toate acestea, ca si cum ei nu ar fi tot oameni si nu ar avea dreptul sa simta frustrare, frica, griji, tot felul de emotii care uneori ii fac indisponibili pentru noi. Le cerem sa ne ofere ca si conditie de demonstrare a dragostei tot ce ne dorim fara sa ne gandim ca s-ar putea sa aiba si ei nevoie de acelasi lucru ca si noi exact la fel de mult…

     Pentru multe persoane casnicia perfecta inseamna sa nu te certi niciodata, sa nu ai divergente de opinii, sa faca totul impreuna, sa fie tot timpul disponibili si intelegatori unul pentru celalalt, etc. In realitate cuplurile care au astfel de casnicii ascund mari probleme de comunicare in spatele aparentei perfectiunii relatiei. Astfel de cupluri sunt disfunctionale pentru ca partenerii nu se dezvolta impreuna ci stagneaza in niste principii si comportamente care mai mult ii retin si ii regreseaza decat sa ii ajute.

     Pentru ca un cuplu sa fie functional si fericit ambii parteneri au nevoie de suficient spatiu si suport pentru a se cunoaste unul pe celalalt, pentru a-si explora capacitatile si limitele, pentru a-si descoperi nevoile si modalitatea de satisfacere a acestora, pentru a afla cum anume se pot hrani din relatia de cuplu astfel incat sa poata progresa. Nu ne alegem un partener de viata pentru a avea pe cine sa varsam toate nemultumirile din celelalte relatii esuate sau de la serviciu, ci ne alegem un partener cu care sa putem impartasi progresul.

     Cu totii suntem in continua schimbare si dezvoltare, fiecare zi aduce ceva nou in viata noastra sau perpetua ceva anterior care ne influenteaza intr-un fel sau altul. Noi alegem daca acceptam provocarea schimbarii sau pastram ceea ce avem deja si ne este confortabil. Indiferent ce alegem o facem in baza nevoilor pe care le avem la momentul actual.

     Casnicia perfecta se poate obtine prin acceptarea schimbarii. Cand partenerul nostru are nevoie sa isi schimbe serviciul, sa isi schimbe prietenii sau sa reia legatura cu prieteni vechi, sa faca tot felul de schimbari in mediul in care este prezent, inseamna ca nevoile sale s-au schimbat si are nevoie sa le exploreze. Daca intelegem nevoia sa de schimbare si impartasim impreuna aceasta experienta, va fi benefic pentru amandoi.

     Asadar casnicia perfecta nu inseamna sa ne imaginam ca nu ne suparam niciodata sau ca o sa primim intotdeauna tot ce ne dorim de la partener, ci sa fim atenti la nevoile noastre si ale partenerului, sa le impartasim in mod adecvat astfel incat sa fie mutual satisfacator, sa fim constienti in ce masura atitudinile noastre influenteaza relatia de cuplu, sa fim dispusi sa acceptam nevoia de schimbare a partenerului nostru in aceeasi masura in care o acceptam si pe a noastra.

     O casnicie perfecta este aceea in care ambii parteneri aleg sa se cunoasca in imperfectiunile lor, sa le inteleaga si sa le accepte, aleg sa exploreze si sa creasca impreuna pentru beneficiul amandurora, isi ofera spatiu si suport pentru dezvoltare, isi cunosc si isi accepta dinamica de cuplu in functie de nevoi, de varsta si etape, isi ofera incredere si iubire, regasindu-se mereu altfel…

     Perfectiunea vine tocmai din explorarea imperfectiunii si transformarea ei in progres.

Psiholog Elena Ranga